Hermann Hesse
portretul unui copil 1882
Hermann Hesse - scriitor german
"Trebuie să învăţaţi să râdeţi. Pentru a ajunge la umorul de calitate, nu vă mai luaţi prea mult în serios."
Hermann Hesse scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura pe anul 1946 pentru lucrarea „Jocul cu mărgele de sticlă”. Juriul a acordat acest premiu "pentru inspiratele sale scrieri care, crescând în îndrăzneală şi putere de pătrundere, exemplifică idealuri umanitare clasice şi înalte calităţi ale stilului."
Este faimos pentru romanele sale Steppenwolf (Lupul de stepă), Das Glasperlenspiel (Jocul cu mărgele de sticlă) şi Siddhartha.
Cele mai frumoase povestiri
Editura RAO
Din copilarie
„Cat de lunga, cat de nesfarsit de lunga fusese o primavara demult, pe cand mai eram un baietandru!
Si cand ceasul o ingaduie si inima mi-e vesela, ma intind in iarba umeda sau ma catar pe primul trunchi mai vanjos, ma legan pe crengi, adulmec parfumul mugurilor si cleiul proaspat, vad paienjenisul de ramuri, de verde si de albastru incalcindu-se deasupra mea si pasesc in vis, ca un oaspete neauzit, in fercitia gradina a copilariei mele Se intampla atat de rar si este atat de incantator sa ajungi dintr-un avant din nou acolo si sa respiri aerul limpede al diminetii din copilarie si sa vezi din nou, pentru cateva clipe, lumea asa cum a iesit din mainile Domnului si cum am vazut-o cu totii in copilarie, cand minunea fortei si a frumusetii crestea chiar in noi.
Cand copacii se inaltau atat de fericiti si de semeti in vazduh, cand narcisa si zambila rasareau in gradina stralucind de frumusete, iar oamenii, pe care ii cunosteam inca atat de putin, erau atat de blanzi si de buni cu noi fiindca mai simteau pe fruntile noastre netede suflarea divina despre care noi nu stiam nimic si pe care am pierdut-o, fara sa vrem si fara sa stim, in graba cresterii.
.....................
De mirosul ogorului proaspat arat si de verdele germinand al padurilor se leaga, din copialrie pana acum, o amintire, care ma bantuie in fiecare primavara si care ma face sa retraiesc timp de cateva ceasuri acele vremuri, pe jumatate uitate si neintelese. Si acum ma gandesc intr-acolo si voi incerca, daca este cu putinta, sa povestesc despre ele”.