Postări

Se afișează postări din septembrie, 2007

Cultura si civilizatie

Cultura si civilizatie

Incercand sa se raspunda la intrebarea ce este cultura?, la dezbaterea Viitorul culturii, Unamuno a declarat ca dupa 40 de ani de profesorat el nu stie ce este cultura. Cultura este un fenomen social foarte complex care se se poate prinde greu intr-un sens strict.

Termenul cultura provine din latinescul cultura, culturae. In antichitate romanii foloseau acest termen cel mai adesea in intelesul originar de cultivare a pamantului. Intelesul de cultura animi, si opus lui cultura agri, ca educatie in sens larg, a spiritului indeosebi, inteles provenind din mediile intelectuale ale Romei antice, este si el prezent azi.

Iata cateva puncte de vedere asupra culturii:

Sociologia abordeaza cultura ca ansamblu de valori materiale si spirituale.
Ea analizeaza raportul dintre cultura si civilizatie din perspectiva conditionarii reciproce, sistemul culturii nationale, cultura folclorica, cultura inalta, cultura de masa, structura interna a culturii.
Istoria priveste cultura ca o di…

Manastirea Moldovita

Imagine
Manastirea Moldovita

"Mănăstirea Moldoviţa: curte foarte mare, cu ziduri groase de 1 m. şi înalte de 6 m. cu turnuri de apărare în cele 4 unghiuri. Are aspectul unei mici fortăreţe. Ctitor: Petru Rareş. La intrare un turn impunător.
"Peste tot în interior şi exterior a fost înveşmântată cu picturi apropiate de Voroneţ, cu motive diferite elemente din viaţa Moldovei, biserici şi case moldoveneşti, costumaţie: ştergare şi iile populare, armele şi buciumul. Au fost pictori talentaţi, formaţi la şcoala moldovenească de pictură, în floare pe timpul lui Petru Rareş. A fost o şcoală de caligrafi şi decoratori. Fiind aproape de Ardeal şi Maramureş a fost, în veacul al 18-lea, liman de scăpare şi întărire pentru credincioşii împovăraţi de necazuri şi silnicii - veniţi din Rodna, Năsăud, Vişeu, Moisie etc. Aici i se păstrează câteva obiecte cu valoare istorică şi artistică: jilţul domnesc, Epitaful lui Ştefan cel Mare. E restaurată şi reînnoită. Se impune prin măreţie şi frumuseţe.

surs…

Manastirea Neamt

Imagine
Manastirea Neamt

"Supramulţumiţi, cu filmul frumuseţii în minte şi în ochi, pornim către Mănăstirea Neamţ. Grăbim, spre a fi cazaţi, deoarece pe traseu erau mulţi vizitatori români, cât şi străini. Din depărtare se vede, fiind aşezată într-o poiană larg deschisă, înconjurată din toate părţile de culmi împădurite. Impunător monument al mândrei Moldove, al cărui ctitor nu se poate stabili după documentele istorice. Are aspectul unei cetăţi. De jur împrejur, chilii cu etaj. E un monument de o măreţie impunătoare.Totul te uimeşte. Curte mare; înspre nord, domină maiestuos monumentala Biserică "Înălţarea Domnului" precum au voit Petru Muşat şi, mai apoi, Ştefan cel Mare, împlinind toate cele fireşti unei mari Mănăstiri - rol istoric şi cultural - o mare pagină din albumul istoric - cultural al neamului.
"Sf. Bis. "Înălţarea Domnului" de la Mănăstirea Neamţ, ctitor Slăvitul Voevod Ştefan cel Mare, este cel mai interesant şi mai reprezentativ monument al arhitec…

Miturile lui Homer si gandirea greaca

Imagine
"Oare Homer constituie actul de naştere doar al culturii greceşti? Filosoful german Edmund Husserl susţine următoarele: „Europa spirituală are un loc de naştere. Prin aceasta nu înţeleg un loc geo­grafic într-o ţară, deşi şi acest lucru ar fi adevărat, ci un loc de naş­tere spiritual într-o naţiune, ba chiar la diferiţi oameni sau grupuride oameni ai acestei naţiuni. Este vorba de naţiunea vechilor greci în secolul VII şi VI î.e.n. în aceasta se desăvîrşeşte un raport cu totul nou al indivizilor faţă de lumea înconjurătoare şi, ca o conse­cinţă a acestuia, izbucneşte un nou fel de structură spirituală care se dezvoltă repede într-o nouă modalitate de cultură; grecii au nu­mit-o filosofie. în izbucnirea filosofiei în acest sens în care, deci, sînt cuprinse toate ştiinţele, văd eu, oricît de paradoxală ar putea să pară această afirmaţie, fenomenul iniţial (dos Urphănomen) al Europei spirituale" (Edmund Husserl Criza ştiinţei europene şi fenomenologia transcendentală). Filosofi…

Manastirea Sucevita

Imagine
Manastirea Sucevita

"Mănăstirea Suceviţa te uimeşte prin măreţie şi ziduri masive impunătoare. Aşezată în locuri unde au petrecut pustnici iubitori de Dumnezeu şi de singurătate. Ctitor: Ghe. Movilă - episcop de Rădăuţi, zidind Biserici de mari proporţii, şi Ieremia Movilă - domnitor al Moldovei - 1595-1606, clădind case impunătoare; zidurile masive ale incintei şi turnurile de apărare sunt cele mai bine păstrate şi mai importante ca înfăţişare - ziduri de 6 m. şi groase de circa 3m. Suceviţa e cea mai desăvârşită biserică prin arhitectura ei, prin picturile interioare şi exterioare, cât şi prin comoara ei de lucrări bisericeşti cu valoare istorică şi artistică - ne spune A. Grabar, învăţat bizantinolog.


"Biserica păstrează în general elemente arhitecturale statornicite pe vremea lui Ştefan cel Mare, şi cu adăugiri din timpul lui Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu, rămânând o întrupare a unui stil ajuns la maturitate. Pereţii au 2 m. grosime. Prin proporţiile, liniile şi el…

Programe educative la muzeu

Programe educative la Muzeul Naţional de Artă al Romaniei

Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, Muzeul Naţional de Artă al Romaniei invită profesorii, invăţătorii şi educatorii să participe la programele educative organizate de Secţia Educaţie, Comunicare şi Proiecte Culturale.Aceste programe se adresează grupurilor de preşcolari şi grupurilor de elevi din ciclul primar, gimnazial şi liceal, insoţite de un cadru didactic. Ele reprezintă o formă de educaţie alternativă deosebit de apreciată de participanţii la programele din anii trecuţi, circa 5000. Structurate in vizite active şi, opţional, ateliere de creaţie, programele vin in completarea curriculei şcolare. Profesorul, invăţătorul sau educatorul poate alege unul sau mai multe cicluri tematice dintre cele propuse - Ocolul muzeului in capodopere, Arta ca spectacol, Bună ziua, domnilor artişti!, Arta la microscop, Călătorie in timp şi-n spaţiu, Mediul inconjurător prin cifre şi altele.

sursa:
http://cultural.srr.ro/



Ce ascultam

România literară nr. 1 din 8 ianuarie 2003

MUZICĂ:

Ce ascultăm

Din fericire, pântecele omului nu are fereastră ca să vezi ce a mâncat. Nici mintea-i nu e prevăzută cu hublouri ca să ştii ce gândeşte. Altminteri, ne învrednicim să ţinem diete care de care mai punitive ori, dimpotrivă, mai simandicoase, răsfăţând astfel zicala conform căreia "omul trăieşte cu ce bagă în gură". Iar uneori şi cu ce bagă în cap, ca o trestie gânditoare ce din când în când şi din loc în loc se mai iveşte. Atunci când vine însă vorba despre sunete, desfrâul sau cumpătarea nu-şi mai au rostul, urechea suportând fel şi fel de agresiuni, una mai insalubră decât alta. Auzim, implacabil, o torenţială ploaie de sunete al cărei ropot ne sfârtecă timpanele, ajungând până la a ne inunda minţile şi sufletele de apele menajere ale acelor muzici, fie scăpate de sub inducţie şi control, fie controlate şi induse cu oneroasă competenţă. Aceasta şi pentru că limbajul muzical pare a nu avea limite, conţinând totul,…

Gradina si pictorul

Ce se vede. Ce nu se vede. Gradina si pictorul

George Mircea

In epoca moderna pictura este arta cea mai lipsita de frau. Eliberata de legaturile comenzilor oficiale, eliberata de temele obligatorii care i se puneau, creand “numai pentru ea insasi” sau pentru anonimatul expozitiei, ea, pictura si artele clasice ale vizualitatii si viziunii se gasesc amenintate de “hazardul arbitrariului”. Pictorului i se potriveste ceea ce Jaspers spune in general despre creatorii de cultura ai epocii cele mai recente: “lipseste delimitarea sigura a unui intreg. Nu vine dinspre lume nici o cerinta care sa-l lege. Este nevoit sa-si asume singur, pe cont propriu riscul. Fara ecou sau cu ecou fals si fara un adversar autentic, (pictorul) ajunge sa-si fie siesi ambiguu” (…) “Pentru a se regasi din starea de zapaceala este nevoie de o forta supraumana.” (K. Jaspers, Berlin, 1933)
Prin urmare, in culoarea dezlantuita – acolo unde nu mai este stavilita de echilibrarea prin arhitectural si plasticitate – vizualit…

Bios

Bios- o dezvoltare a teatrului seminar. Interlocutorul lui Ţuţea poartă iniţialele R.C. (selecţiune)R.C.: Ai vorbit de sensul existenţei umane. Cum înţelegi acest lucru? Dar mai înainte de a răspunde, să-mi permiţi o digresiune pe care o socotesc necesară în vederea formulării răspunsului la întrebare. Filosofii nu se îneacă în detalii, deşi nu dispreţuiesc cultivarea amănuntelor legate de spiritul ştiinţific. Este cunoscută cearta dintre filosofi, care construiesc, schematic, şi istorici, care se îneacă în fapte. Oamenii de ştiinţă dispreţuiesc rătăcirea filosofilor în lumea obiectelor ideale, deşi generalizările lor n-ar fi posibile fără speculaţiile acestor gânditori,iar plafonulgândirii lor ar coborî la nivelul unui empirism vulgar. Uneori simplificările excesive ale filosofilor sunt semnificative şi sugestive. Nae lonescu împărţea istoria umană în două mari perioade: până la Renaştere şi după Renaştere. Până la Renaştere, omul îşi cerea scuze în fiecare zi lui Dumnezeu că există,…

Dan Puric

Interviu cu actorul Dan PuricAţi ţinut de curând o conferinţă în Facultatea de Filosofie despre aventura corpului în teatru. De ce aţi ales tocmai această facultate?D.P.: Mai bine zis această facultate m-a ales pe mine pentru că am primit invitaţia de acolo. Nu sunt genul de om care să propun; eu stăteam, să zicem: eram în parorhia mea. Am fost cules, şi mă bucur de asta, de către dl profesor Vizureanu.Ce impresie v-au făcut studenţii de acolo?D.P.: O impresie bună dar asta nu este o generalitate sau o banalitate. Bună din cauza calităţii ascultării. Sacha Guitry, un mare actor, spunea că şi publicul trebuie să aibă talent. Ascultătorii, prin felul cum ascultă, te determină să ajungi mai adânc în comunicarea ta, în ceea ce spui. Şi semnul acesta de atenţie sensibil intelectuală a creat o comunicare foarte bună.La conferinţa pe care aţi ţinut-o în Facultatea de Filosofie, aţi spus la un moment dat că Platon a avut dreptate să îi alunge pe artişti din cetate. Aţi putea să explicaţi acea…

Romania culturala

Imagine

Spre mânăstiri

Amintiri dintr-o călătorie De Calistrat HogasSpre mânăstiriOrice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge şezând şi a vedea numai ceea ce ţi se dă, nu însă şi tot ce ai voi. Iată pentru ce eu şi tânărul meu tovarăş de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munţi şi în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare.În ziua de şase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum aşezate în o boccea de forma unei raniţi soldăţeşti, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucişau pe pieptul nostru: la şoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, şi la picioare opinci de piele roşie, legate cu şferi negre de lână de capră, care ne înfăşurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colţun negru de lână vrâstat cu roş. O pălărie neagră şi mare putea, la nevoie, să mă apere şi …

La Agapia

Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat HogasLa AgapiaCătre patru ceasuri după-amiază, părăsirăm Săcul şi ne îndreptarăm spre Agapia. De astă dată, deşi pe un alt drum, trebui totuşi să ne întoarcem puţin îndărăt. În adevăr, Văraticul, Sihla, Săhăstria, Săcul şi Agapia alcătuiesc un mare arc de cerc întors cu deschizătura spre răsărit şi miazăzi. Poteca de picior, ce ţineam noi acum, tăia, de-a curmezişul, cele mai vesele şi mai râzătoare privelişti de munte. Ceea ce numesc oamenii de loc "Arşiţi" nu este altceva decât un neîntrerupt lanţ de coline verzi şi înflorite, aşezate fără apărare în bătaia soarelui, având, în acelaşi timp, o trăgănată şi adâncă înclinare spre răsărit. Vânturile de miazănoapte mor departe de locul acesta în adâncimea nestrăbătută a pădurilor ce îmbracă munţii uriaşi din acea parte. Numai miazăzi şi răsăritul sunt mai deschise şi lasă slobodă trecerea vânturilor seci şi fierbinţi, care, în iulie mai cu seamă, părăsesc stepele şi deşerturile lor şi vin…