Postări

Se afișează postări din august, 2013

PRODUSE SI MARCI

Rugăciune, de Mihai Eminescu

Imagine
Stiati ca Eminescu a scris cea mai frumoasa rugaciune ? Noi ce din mila Sfântului Facem umbrã pãmântului, Rugãndu-ne'ndurãrilor, Luceafãrului mãrilor. Ascultã-a nostre plângeri, Regina peste îngeri; Din neguri te aratã, Luminã dulce, clarã, O, Maicã Preacuratã Si pururea Fecioarã,Marie! Crãiasã alegându-te, Îngenunchem rugându-te: Înaltã-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie. Fii scut de întãrire Si zid de mântuire. Privirea-ti adoratã Asuprã-ne coboarã, O, Maicã Preacuratã Si pururea fecioarã, Marie! Mihai Eminescu a scris aceasta Rugaciune, care a fost recitata in limba romana de catre Papa Ioan Paul al II-lea la Vatican .

Filosofie – Scrieri alese - Francesco Petrarca

(fragmente) „Pitagora îi răspunse: Viaţa îmi apare ca o piaţă foarte aglomerată.  Unii se iau la întrecere cu forţa şi cu iuţeala, şi nu pretin decât laurii victoriei, alţii se străduiesc să adune bani, vânzând şi cumpărând mărfuri, iar alţii nu se gândesc nici la una nici la alta: rămân pe loc doar pentru a vedea şi a se informa cum merg lucrurile, şi aceştia par mai dezinteresaţi şi mai liberali decât ceilalţi; tot astfel, această viaţă pe care o ducme noi, este ca o uriaşă piaţă: toţi oamenii se adună şi unii caută gloria iar alţii averea; foarte puţini, în schimb, dispreţuiesc şi una şi cealaltă şi privesc cu atenţie ceea ce se petrece acolo, căutând să-şi dea seama de tot şi să nu se intereseze de nimic. Pe aceştia nu-i pot numi înţelepţi, ci iubitori de înţelepciune, adică filosofi!. „În sinea lui nu simte invidie pentru nimeni, nu urăşte pe nimeni:  mulţumit de soarta lui şi pregătit pentru orice surpriză, nu se teme de nimic. Se gândeşte că nu durata, ci felul vieţii l

Calea Victoriei, de Cezar Petrescu

(fragment) „Trebuie să înţelegi farmecul acestui Bucureşti, aşa cum se afla înainte de modernizare şi de occidentalizare. Bureştii cei mai apropiaţi de Orient, decât de Apus. Ca să înţelegi oamenii şis trăile de acum trebuie să te întorci la vremea lui Caragea şi a lui Alexandru Constantin Moruz – acolo se află rădăcinile stărilor de azi, acolo năravurile şi tradiţia, tot ce-i bun şi ce-i rău... Occidentalizarea e numai lustrul!”.

Ciocoii vechi şi noi (fragment), de Nicolae Filimon

Un fost fiu de boieri, sărăcit, merge la Dinu Păturică să-l ajute şi să-i dea o funcţie importantă în stat. Iată dialogul lor: „... şi fac tot ce pot, ca să dau pe faţă tâlhăriile lor. - Rău, foarte rău. Domnia ta nu înţelegi nici vremea, nici oamenii cu care trăieşti. - Ce voieşti să-mi zici? - (Dinu Păturică): Voiesc să zic că într-o ţară ca a noastră tot ce putem face mai bine este să plecăm capul înaintea mai-marilor noştri, ca să dobândim chiverniseală şi să strângem stare cu orice preţ. - Cu orice preţ? - Da, bei-mu. - Cu alte cuvinte: să furăm, să jefuim? - Şi de ce nu? - Da’ bine, ce faci mustrării de cuget? - Această slăbiciune să o lăsăm pe seama femeilor... (...) cunoşti bine cum stau lucrurile în ziua de astăzi : ai bani, eşti tare şi mare ; eşti sărac, nu te bagă nimeni în seamă. »

Marin SORESCU – Am legat...

Imagine
Marin SORESCU – Am legat... Am legat copacii la ochi Cu-o basma verde Şi le-am spus să mă găsească. Şi copacii m-au găsit imediat Cu un hohot de frunze. Am legat păsările la ochi Cu-o basma de nori Şi le-am spus să mă găsească. Şi păsările m-au găsit Cu un cântec. Am legat tristeţea la ochi Cu un zâmbet, Şi tristeţea m-a găsit a doua zi Într-o iubire... Am legat soarele la ochi Cu nopţile mele Şi i-am spus să mă găsească. Eşti acolo, a zis soarele, După timpul acela, Nu te mai ascunde. Nu te mai ascunde, Mi-au zis toate lucrurile Şi toate sentimentele Pe care am încercat să le leg La ochi.

Crist şi condiţia umană - de Ernest Bernea

„Pe plan interior, credinţa aduce echilibru sufletesc şi întreţine starea de stabilitate. Omul prin natură şi destin este creator pentru că a căpătat conştiinţa de sine şi harul”. „Prezenţa răului în lume aduce multă suferinţă şi dezgust, dar această prezenţă are o compensaţie pozitivă: îndreaptă privirile omului către binele suprem care este Dumnezeu”. „Dumnezeu a creat omul şi îl iubeşte. Păcatul originar, slăbiciunile şi greşelile lui personale nu-l pot opri să se mântuiască. Cel mai prăbuşit om păstrează în el o fărâmă de lumină care îl face capabil să alunge instigaţia răului. Modul cum se îndreaptă omul spre mântuire. Întâi vine umilinţa . Umilinţa este o stare de cuminţenie şi supunere în faţa grandorii lumii în care existăm. Umilinţa evită dilatarea bolnăvicioasă a eului (atât de frecventă azi), alungă egoismul şi deschide ferestrele. Materialismul şi determinismul secolului nostru sunt o urmare a greşitei aşezări a omului. Omul este mare abia atunci când îşi cunoaşt

MARELE INCHIZITOR (Fragment din cartea Fraţii Karamazov, de F. Dostoievski)

Capitolul - MARELE INCHIZITOR (Fragment din cartea Fraţii Karamazov, de FEODOR MIHAILOVICI DOSTOIEVSKI) Povestea spusă  de Ivan Karamazov fratelui său, Alioşa, pune cea mai cumplită problemă din toată literatura lumii . „Ivan se opri. Vorbise cu atîta însufleţire, încît se înfierbîntase; isprăvind, un zîmbet îi lumină toată faţa. Alioşa, care-l ascultase pînă atunci în tăcere, cu toate că, spre sfîrşit, din ce în ce mai tulburat de cuvintele lui, voise de cîteva ori să-l întrerupă, făcînd vădite sforţări să se stăpînească, se porni ca rupt din lanţ: - Bine, dar... dar e absurd! izbucni el deodată, cu obrajii înflăcăraţi. Poemul tău este spre lauda lui Iisus, nicidecum o ponegrire... aşa cum ai vrut. Cine poate să creadă ce spui tu despre libertate? Oare aşa se cade s-o înţelegem? Asta să fie oare concepţia religiei ortodoxe?... Ceea ce arăţi tu acolo e Roma, şi nici măcar întreaga Romă... Este o erezie, e tot ce poate fi mai rău în sînul catolicismului, Inchiziţia,

Despre Dumnezeu şi om - Lev Tolstoi

Despre Dumnezeu şi om (fragmente citate) de Lev Tolstoi "În legătură cu liberul arbitru, dacă omul este liber, omul are două conştiinţe, cea corporală şi cea spirituală. În ce priveşte conştiinţa corporală, aici nu poate fi vorba de libertate, întrucât viaţa corporală are loc în condiţiile spaţiului şi timpului (şi nu există prezent).  Omul nu e liber în conştiinţa corporală şi este liber în cea spirituală. Viaţa există numai în conştiinţa spirituală. Viaţa omului este întotdeauna o trecere de la conştiinţa animalică la conştiinţa spirituală. Partea rea a medicinei e că oamenii se ocupă de trup mai mult decât de suflet. Eu sunt manifestarea Întregului în spaţiu şi timp. Ioan spunea: „Copii, iubiţi-vă unii pe alţii.” Mai bine decât atât nu se poate spune, pentru că în aceste cuvinte se află tot ce le trebuie oamenilor. Dragii mei fraţi, de ce vă străduiţi să refaceţi, să îndreptaţi viaţa oamenilor, să-i remodelaţi, să-i îndreptaţi pe oameni? Nici voi, nici

Cărți ce îți deschid mintea

Lev Tolstoi - Întoarcerea la învăţătura lui Hristos

(citate) de Lev Tolstoi „Biserica nu-mi dă ceea ce eu aştept de la ea” . „Viaţa este imposibilă fără credinţă, fără ştiinţa acea care ne învaţă ce este binele şi răul pe lângă instinctele noastre animalice”. „Mă durea mai ales şi mai mult decât orice, faptul că tot răul omenesc, învinuirea oamenilor, învinuirea popoarelor întregi, învinuirea altor credinţe şi execuţiile, războaiele care se iscau din aceste învinuiri, toate acestea erau îndreptăţite de biserică. Învăţătura lui Hristos despre smerenie, sacrificarea de sine şi dragostea, era preaslăvită de biserică în vorbe, în timp ce ea încuviinţa de fapt ceea ce era în opoziţie cu propria învăţătură.” „De citit – Predica de pe munte – în cele 3 capitole ale lui Matei. Hristos spune „Nu vă împotriviţi răului! Acelora care vă vor bate şi vă vor ofensa, faceţi-le totuşi bine. ” Înţelesul învăţăturii lui Hristos stă în iubirea de oameni. Hristos spune „nu judecaţi şi nu condamnaţi”; „şi nu veţi fi condamnaţi, pe toţi ier