Statuile vii ale Teatrului Masca

-

statui Vivante, Teatrul Masca, evenimente culturale,


„Noi ne ocupăm de spectacole de statui Vivante din 2004. Atunci a fost realizat primul spectacol de statui Vivante al Teatrului. Ideea realizării unui festival a venit atunci când am intrat într-o legătură extrem de puternică cu Campionatul Mondial de Statui Vivante din Olanda. Am ales parcul Herăstrău pentru că, încă din ’90, de când s-a înfinţat Teatrul, cartierul general, ca să spun aşa, al spectacolelor acestui teatru a fost parcul mai devreme menţionat, având un acces tehnic mai facil. Cât despre public, acesta este încântat şi a început să fie din ce în ce mai numeros!“, spune unul dintre organizatorii festivalului.

În perioada 20-22 iunie,  statuile vii ale Teatrului Masca vor putea fi admirate  în interiorul centrului comercial Plaza România. Statuile vor evolua începând cu ora 19.00.
 Vineri 20 iunie, ora 19.00 – 20.20
COANA CHIRIȚA, STATUILE, MARY POPPINS, TANGO, ȚIGANCA, LICEENII

Sâmbătă 21 iunie, ora 19.00-20.20
PIRAȚII DIN CARAIBE, PARDESIELE, GHICITOAREA, LACĂTELE DE DRAGOSTE, ROMEO ȘI JULIETA

Duminică 22 iunie, ora 19.00 – 20.20
RICHARD AL III-LEA, CARIATIDELE, STATUILE, PARDESIELE, FALSTAF, COANA CHIRIȚA, BEȚIVUL, ȚIGANCA, ROMEO ȘI JULIETA, SASU MATHIAS BRODY

sursa: teatrulmasca.wordpress.com
sursa foto: graphis-artwork.blogspot.ro  (găsiți o sursă de fotografii minunate ale festivalului)

Postări populare de pe acest blog

MARELE INCHIZITOR (Fragment din cartea Fraţii Karamazov, de F. Dostoievski)

-
Capitolul - MARELE INCHIZITOR (Fragment din cartea Fraţii Karamazov, de FEODOR MIHAILOVICI DOSTOIEVSKI) Povestea spusă  de Ivan Karamazov fratelui său, Alioşa, pune cea mai cumplită problemă din toată literatura lumii . „Ivan se opri. Vorbise cu atîta însufleţire, încît se înfierbîntase; isprăvind, un zîmbet îi lumină toată faţa. Alioşa, care-l ascultase pînă atunci în tăcere, cu toate că, spre sfîrşit, din ce în ce mai tulburat de cuvintele lui, voise de cîteva ori să-l întrerupă, făcînd vădite sforţări să se stăpînească, se porni ca rupt din lanţ: - Bine, dar... dar e absurd! izbucni el deodată, cu obrajii înflăcăraţi. Poemul tău este spre lauda lui Iisus, nicidecum o ponegrire... aşa cum ai vrut. Cine poate să creadă ce spui tu despre libertate? Oare aşa se cade s-o înţelegem? Asta să fie oare concepţia religiei ortodoxe?... Ceea ce arăţi tu acolo e Roma, şi nici măcar întreaga Romă... Este o erezie, e tot ce poate fi mai rău în sînul catolicismului, Inchizi...
Citiți mai multe

Ciocoii vechi şi noi (fragment), de Nicolae Filimon

-
Un fost fiu de boieri, sărăcit, merge la Dinu Păturică să-l ajute şi să-i dea o funcţie importantă în stat. Iată dialogul lor: „... şi fac tot ce pot, ca să dau pe faţă tâlhăriile lor. - Rău, foarte rău. Domnia ta nu înţelegi nici vremea, nici oamenii cu care trăieşti. - Ce voieşti să-mi zici? - (Dinu Păturică): Voiesc să zic că într-o ţară ca a noastră tot ce putem face mai bine este să plecăm capul înaintea mai-marilor noştri, ca să dobândim chiverniseală şi să strângem stare cu orice preţ. - Cu orice preţ? - Da, bei-mu. - Cu alte cuvinte: să furăm, să jefuim? - Şi de ce nu? - Da’ bine, ce faci mustrării de cuget? - Această slăbiciune să o lăsăm pe seama femeilor... (...) cunoşti bine cum stau lucrurile în ziua de astăzi : ai bani, eşti tare şi mare ; eşti sărac, nu te bagă nimeni în seamă. »
Citiți mai multe

Dostoievski - critica

-
Octavian Dărmănescu Cine este Aleoşa Karamazov Cu toate că noi nu, Dumnezeu îi iubeşte pe ruşi. Iar cine nu i-a înţeles pe ruşi o poate face în „Fraţii Karamazov”. Dostoievski a pictat aici cea mai mare frescă a celui mai mare popor creştin ortodox, cu toate că, utopic, viziunea lui a sfârşit într-una de posibil paradis terestru. Viziunea serafică a lui Dostoievski despre o societate creştină posibilă o reprezintă în roman figura lui Aleoşa Karamazov. El este mezinul Karamazovilor, toţi o horă a contrariilor. Mama lui, furată de cinicul Feodor Pavlovici de la o generăleasă care o tiraniza din plictiseală, avea să moară la douăzeci şi patru de ani înnebunită de ateismul soţului, care-i scuipa-n icoane. De la ea a moştenit Aleoşa înclinaţia spre rugăciune şi firea sensibilă în contact cu o lume prea rea. Când era copil, băieţii se strângeau buluc în jurul lui, silindu-l să-şi ia mâinile de la urechi şi strigându-i în faţă tot felul de obscenităţi. Când avea să crească, Aleoşa to...
Citiți mai multe