Cultura si civilizatie - (II)


Pentru O. Spengler, cultura si civilizatia sunt, ca si la Chamberlain, doua ramuri ale creatiei umane, dar raportul dintre ele este de fatala succesiune. Dupa ce o cultura (sufleteasca, prin excelenta) a atins cele din urma culmi de inflorire, ea se transforma, sub imperiul unei fatalitati inevitabile, in civilizatie (materiala, prin excelenta).

Civilizatia ar constitui sfarsitul fatal al oricarei culturi, ultima sa batranete, iarna sa. Creatia de civilizatie este in ''ordinea intereselor vitale, a securitatii si confortului'', pe cand cultura este o ''plasmuire de natura metaforica si de intentii revelatorii''. Ca atare, ''cultura raspunde existentei umane intru mister si revelare, iar civilizatia raspunde exigentei intru autoconservare si securitate. Intre ele se casca deci o deosebire profunda de natura ontologica'', incheie autorul. N. Berdeaev, indeosebi in cartile ''Der Sinn der Geschichte'' (1925) si ''Un nouveau Moyew-age'' (1930), subliniaza faptul ca civilizatia, ca faza finala a oricarei culturi, provine dintr-o sleire a fortelor spirituale ale omului (omenirii). Ceea ce caracterizeaza civilizatia ar fi vointa de viata, de a trai, de a se bucura de placerile vietii, si, ca atare, in aceasta etapa a omenirii preocuparea dominanta ar constitui-o organizarea practica a vietii.

In timp ce cultura se caracterizeaza prin faptul ca este dezinteresata, gratuita, civilizatia se caracterizeaza prin preocuparile ei practice. Civilizatia uraste eternitatea, este pagana, inlocuieste creatia individuala cu munca colectiva, distruge originalitatea personala.

Intre cultura si civilizatie, spun unii autori, si mentionam: le impartasim punctul de vedere, nu poate fi un raport de fatala succesiune sau evolutie paralela absoluta, nici de subordonare sau incluziune, ci, mai degraba, o relatie de interactiune. Spuneam in paginile anterioare: doar mintea noastra le separa, in plan real constituind fenomene ingemanate. Daca le-am privit pana acum separat, si am facut acest lucru, fortand, evident, nota doar din nevoi explicative, sa le privim impreuna de acum incolo.

Alexandru Tanase ne spune : Cultura este un proces de umanizare a naturii, se constituie prin dialog activ cu lumea in urma unei actiuni de individualizare, de personalizare. Accentul se pune pe dimensiunea interioara, pe traire si invatare, pe exercitarea aptitudinilor si energiilor spirituale individuale; autorul actului cultural este individul (creator si receptor de valori). ''Cultura este rezultatul detasarii omului de natura, avand fata indreptata spre subiect; civilizatia este rezultatul insertiei omului in societate si are fata indreptata spre obiect''.

Eforturile culturale individuale se condenseaza in valori, pe cand eforturile civilizatoare se intruchipeaza in bunuri. Nu toate valorile devin automat bunuri, evident, dar toate bunurile (materiale) sunt, intr-un fel sau altul, rezultatul realizarii valorilor. Civilizatia se naste si este rezultatul circulatiei si realizarii valorilor.

In planul individualitatii, al subiectivitatii, cultura este rezultatul educatiei, civilizatia fiind sistemul, organizat si institutionalizat, al educatiei. Incheie autorul: ''Daca civilizatia este cultura in actu, integrata intr-un sistem organizat de munca, de trai si de gandire, rezulta ca vigoarea, trainicia unei civilizatii depind de masura in care o societate data... isi creaza sisteme de organizare si institutii corespunzatoare, cu ajutorul carora transforma valorile culturale in fapte de viata, adica in fapte de civilizatie. Caci, in ultima analiza, civilizatia nu este decat societatea care si-a asimilat si integrat (...) valorile culturale care-i sunt necesare sau, din alt unghi de vedere, cultura patrunsa in toate celulele vietii sociale''.

Postări populare de pe acest blog

MARELE INCHIZITOR (Fragment din cartea Fraţii Karamazov, de F. Dostoievski)

"Exista o legatura intre literatura si arta?"

Despre Dumnezeu şi om - Lev Tolstoi