PRODUSE SI MARCI

Târgul Bucureștiului, în Parcul Cișmigiu (19-21 septembrie 2014)

-
București 555, evenimente culturale,


Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București va participa la marea sărbătoare a orașului - „București 555”. 

„Zilele Bucureștiului” este un festival complet ce se adresează tuturor categoriilor de vârstă prin diverse activități culturale, educative și recreative.

Parcul Cișmigiu se va transforma, astfel, într-unul dintre cele mai atractive spaţii din cadrul celui mai fastuos eveniment cultural al toamnei. Accesul va fi liber, iar programul diversificat - oferit locuitorilor săi și turiștilor - se va desfășura în perioada 19-21 septembrie 2014, între orele 10.00-22.00.

Timp de trei zile, se va reconstitui atmosfera Bucureștiului de altădată, a „Micului Paris”, printr-o serie de manifestări.

* Târgul Bucureștiului și Zona culinară, culturală, socială
* Parada costumelor de epocă și Ateliere interactive
* Bătaia cu flori
* Spectacole artistice

Aflați mai multe amănunte despre desfășurarea evenimentelor chiar pe pagina București 555 de ani.


Locația: Bucharest, Romania

Postări populare de pe acest blog

Andrei Plesu

-
„Sintem o generatie fracturata“ Interviu cu Andrei PLESU Cristina POENARU Ati scris in perioada in care ati fost ministru de Externe, in anii 1998-1999, domnule profesor Andrei Plesu? Am intrat in aceasta slujba de ministru al Afacerilor Externe avind convingerea ca n-am sa pot rosti niciodata texte scrise de altii. Si, dupa putina vreme, am cedat. Mi-am dat seama ca, la cite discursuri de protocol trebuie sa fac fata, acest proiect era o utopie. Dar am scris, totusi, in acest interval citeva texte: discursuri pe care le-am tinut, la Leipzig, la Berlin, la Dresda, Wiesbaden, Londra sau Buenos Aires. Si sigur ca si in discursurile oficiale faceam unele mici indreptari, din cind in cind, acolo unde reflexele mele mai vechi erau contrariate, ori adaugam cite un paragraf. Dar nu mi-as putea revendica integral decit o mica parte dintre textele pe care le-am rostit ca ministru de Externe. Nu pun la socoteala interventiile improvizate la diverse intruniri sau discursurile ocazionale, nepregat
Citiți mai multe

MARELE INCHIZITOR (Fragment din cartea Fraţii Karamazov, de F. Dostoievski)

-
Capitolul - MARELE INCHIZITOR (Fragment din cartea Fraţii Karamazov, de FEODOR MIHAILOVICI DOSTOIEVSKI) Povestea spusă  de Ivan Karamazov fratelui său, Alioşa, pune cea mai cumplită problemă din toată literatura lumii . „Ivan se opri. Vorbise cu atîta însufleţire, încît se înfierbîntase; isprăvind, un zîmbet îi lumină toată faţa. Alioşa, care-l ascultase pînă atunci în tăcere, cu toate că, spre sfîrşit, din ce în ce mai tulburat de cuvintele lui, voise de cîteva ori să-l întrerupă, făcînd vădite sforţări să se stăpînească, se porni ca rupt din lanţ: - Bine, dar... dar e absurd! izbucni el deodată, cu obrajii înflăcăraţi. Poemul tău este spre lauda lui Iisus, nicidecum o ponegrire... aşa cum ai vrut. Cine poate să creadă ce spui tu despre libertate? Oare aşa se cade s-o înţelegem? Asta să fie oare concepţia religiei ortodoxe?... Ceea ce arăţi tu acolo e Roma, şi nici măcar întreaga Romă... Este o erezie, e tot ce poate fi mai rău în sînul catolicismului, Inchiziţia,
Citiți mai multe

"Exista o legatura intre literatura si arta?"

-
Formele artei (prin muzica, cuvant si imagine ) au coincis inca de la originea lor. Din timpuri imemoriale oamenii au cautat sa-si contureze o viziune proprie asupra lumii.Astfel, putem afirma ca originea artei e sacra,exprimarea sentimentului religios pastrandu-se pana in secolul XVII.Un exemplu convingator in acest sens il putem observa in piramide, unde putem releva convietuirea simultana a formelor de arta, respectiv texte, sculptura si pictura.Piramida este adevarul intreg al artei,obtinandu-se un mesaj estetic de ansamblu.Intram chiar in inima artei.Suntem misterul cosmic,ordinea secreta a universului. Din punct de vedere estetic, simultaneitatea originea formelor artei si permanenta lor conlucrare in crearea mesajului estetic a fost afirmata simultan de celebrul Hegel in ‘’Estetica”si de fondatorul istoriei artei Winhelman in “Istoria artei antice”, pentru a fi reluata de Goethe, Benedeto Croce, Blaga,Baudelaire. Au fost incercari ale unor ganditori de a proclama literatura “re
Citiți mai multe