PRODUSE SI MARCI

„Fest Pe Lipscani”

-

foto: Ziua de Cluj

„Fest Pe Lipscani” este un festival aflat, în stagiunea 2014-2015, la prima ediţie şi marchează începutul acestui stagiuni. În plus, dorinţa organizatorilor este de a dedica fiecare ediţie câte unui mare artist din domeniul teatral (actor, regizor sau dramaturg). Astfel, ediţia I îi este dedicată lui Horaţiu Mălăele, cu atât mai mult cu cât în acest an se împlinesc 40 de ani de carieră a marelui actor.

„Ceea ce impresionează este meșteșugul actoricesc pe care Horațiu Mălăele îl rafinează la maximum, reușind să obțină efecte comice garantate prin exploatarea absurdului de gest, mimică, voce”. (Cristina Modreanu – „ArtAct Magazine”)

Strazile Centrului Vechi al Capitalei vor imbraca haine de sarbatoare intre 12 si 21 septembrie 2014: are loc prima editie a Fest pe Lipscani. Organizat de Teatrul de pe Lipscani, festivalul, ce sarbatoreste arta teatrala, il celebreaza pe cunoscutul actor, regizor, scenarist si caricaturist, Horatiu Malaele. 

Bilete si abonamente pentru festival pot fi achizitionate de pe www.bilete.ro sau de la casieria Teatrului de pe Lipscani. Mai multe detalii despre acestea gasiti si accesand www.festpelipscani.ro/bilete-si-abonamente  (sursa)


Programul Fest pe Lipscani

12 septembrie, ora 20 – “PODU’”
13 septembrie, ora 20 – “MASCARICIUL”
14 septembrie, ora 20 – “CAFENEAUA”
15 septembrie, ora 20 – “SCRISOAREA”
16 septembrie, ora 20 – “CARAMITRU – MALAELE, CATE-N LUNA SI IN STELE”
17 septembrie, ora 20 – “LECTIA”
17 septembrie, ora 21:30 – „NUNTA MUTA”
18 septembrie, ora 20 – “DINEU CU PROSTI”
19 septembrie, ora 20 – “REVIZORUL”
20 septembrie, ora 20 – “FEMEIA CARE SI-A PIERDUT JARTIERELE”
20 septembrie, ora 21:30 – “FUNERALII FERICITE”
21 septembrie, ora 20 – “IN VALEA CU PARFUM DE FLORI SI ZUMZET DE ALBINE”


Locația: Bucharest, Romania

Postări populare de pe acest blog

MARELE INCHIZITOR (Fragment din cartea Fraţii Karamazov, de F. Dostoievski)

-
Capitolul - MARELE INCHIZITOR (Fragment din cartea Fraţii Karamazov, de FEODOR MIHAILOVICI DOSTOIEVSKI) Povestea spusă  de Ivan Karamazov fratelui său, Alioşa, pune cea mai cumplită problemă din toată literatura lumii . „Ivan se opri. Vorbise cu atîta însufleţire, încît se înfierbîntase; isprăvind, un zîmbet îi lumină toată faţa. Alioşa, care-l ascultase pînă atunci în tăcere, cu toate că, spre sfîrşit, din ce în ce mai tulburat de cuvintele lui, voise de cîteva ori să-l întrerupă, făcînd vădite sforţări să se stăpînească, se porni ca rupt din lanţ: - Bine, dar... dar e absurd! izbucni el deodată, cu obrajii înflăcăraţi. Poemul tău este spre lauda lui Iisus, nicidecum o ponegrire... aşa cum ai vrut. Cine poate să creadă ce spui tu despre libertate? Oare aşa se cade s-o înţelegem? Asta să fie oare concepţia religiei ortodoxe?... Ceea ce arăţi tu acolo e Roma, şi nici măcar întreaga Romă... Este o erezie, e tot ce poate fi mai rău în sînul catolicismului, Inchizi...
Citiți mai multe

Andrei Plesu

-
„Sintem o generatie fracturata“ Interviu cu Andrei PLESU Cristina POENARU Ati scris in perioada in care ati fost ministru de Externe, in anii 1998-1999, domnule profesor Andrei Plesu? Am intrat in aceasta slujba de ministru al Afacerilor Externe avind convingerea ca n-am sa pot rosti niciodata texte scrise de altii. Si, dupa putina vreme, am cedat. Mi-am dat seama ca, la cite discursuri de protocol trebuie sa fac fata, acest proiect era o utopie. Dar am scris, totusi, in acest interval citeva texte: discursuri pe care le-am tinut, la Leipzig, la Berlin, la Dresda, Wiesbaden, Londra sau Buenos Aires. Si sigur ca si in discursurile oficiale faceam unele mici indreptari, din cind in cind, acolo unde reflexele mele mai vechi erau contrariate, ori adaugam cite un paragraf. Dar nu mi-as putea revendica integral decit o mica parte dintre textele pe care le-am rostit ca ministru de Externe. Nu pun la socoteala interventiile improvizate la diverse intruniri sau discursurile ocazionale, nepregat...
Citiți mai multe

Dostoievski - critica

-
Octavian Dărmănescu Cine este Aleoşa Karamazov Cu toate că noi nu, Dumnezeu îi iubeşte pe ruşi. Iar cine nu i-a înţeles pe ruşi o poate face în „Fraţii Karamazov”. Dostoievski a pictat aici cea mai mare frescă a celui mai mare popor creştin ortodox, cu toate că, utopic, viziunea lui a sfârşit într-una de posibil paradis terestru. Viziunea serafică a lui Dostoievski despre o societate creştină posibilă o reprezintă în roman figura lui Aleoşa Karamazov. El este mezinul Karamazovilor, toţi o horă a contrariilor. Mama lui, furată de cinicul Feodor Pavlovici de la o generăleasă care o tiraniza din plictiseală, avea să moară la douăzeci şi patru de ani înnebunită de ateismul soţului, care-i scuipa-n icoane. De la ea a moştenit Aleoşa înclinaţia spre rugăciune şi firea sensibilă în contact cu o lume prea rea. Când era copil, băieţii se strângeau buluc în jurul lui, silindu-l să-şi ia mâinile de la urechi şi strigându-i în faţă tot felul de obscenităţi. Când avea să crească, Aleoşa to...
Citiți mai multe